Powidoki – Presistenta Imaginii in româna, (Afterimage in engleză), ultimul film al Maestrului Andrzej Wajda, este o meditație despre libertate si prețul pe care eroii sunt dispuși sa-l plătească pentru a o păstra.
“Am făcut un film despre trecut, care spune ca a influența arta nu este rolul guvernului. Artiștii ar trebui sa facă arta, nu autoritățile.” – Wajda, interviu cu postul de televiziune TVN24
Powidoki – Trailer:
“Exista diferite opinii despre cum arta ar trebui sa fie, in ce măsura ar trebui sa servească o organizație politica sau alta. Cu acest film, am vrut sa avertizez împotriva oricărei intervenții din partea statului in arta. Așa cum a declarat Strzemiński, arta ar trebui judecată nu prin prisma utilității ei, ci prin potențialul ei creativ, prin modul in care se deschide spre noi potențialități, spre o lume noua, spre gândire noua. Aceasta este valoarea artei, care cred ca este încă valida“. – Wajda, interviu cu Agenția Poloneza de Presa.
Filmul este cronica ultimilor 4 ani (1948-1952) din viața artistului polonez Władysław Strzemiński, care după ce refuză public sa se înregimenteze realismului socialist, respingând propunerile de colaborare ale securitatii poloneze, este distrus de sistem. Nu cum ar fi fost in România, prin încarcerare. Este concediat din pozitia de professor la Scoala de Arte Vizuale din Łódź, desi era cofondator al scolii, picturile ii sunt scoase din muzeu, nu poate munci nicăieri, nu i se permite sa cumpere culori, este lăsat muritor de foame. Înfometat, bolnav, leșina pe strada, este dus cu salvarea la spital, unde moare de tuberculoza in 1952.
Pledând, in fata Ministrului Culturii, pentru libertatea artistului
Intr-una din scene, menajera, după ce ii pune in farfurie supa, ii cere banii datorați. Cind afla ca nu o poate plăti, varsă supa din farfurie in oala și pleacă, lăsându-l sa lingă picaturile rămăsese pe fundul farfuriei.
In timp ce picta, lumina din camera devine roșie. Muncitorii puneau peste fațada clădirii lui un gigantic portret al lui Stalin. Pictorul, furios, deschide fereastra și cu ajutorul cârjei taie portretul lui Stalin, pentru a readuce lumina in camera. Simbolismul este evident. Rosul, simbolul de pe steagul comunist, întuneca și îl oprește sa picteze, sa creeze. Cârja cu care lupta îi reprezintă nu numai neputința, ci și donquijotismul.
Camera (Pawel Edelman) se mișcă foarte puțin. Mișcarea, acțiunea, aparține actorilor. Scenele sunt o succesiune de portrete. Culoarea vie este prezenta numai la inceputul filmului, in lecția de pictura in natura. După care filmul se întuneca, precum viata pictorului. Sunt luminate personajele centrale. Culoarea reapare când pictează sau când vopsește in albastru, culoarea ochilor soției, florile pe care le pregătește sa i le pună pe mormântul proaspăt.
“A făcut filme pe care gândea ca sunt necesare. Cenzorii l-au hărțuit, îl scoteau de pe platoul de filmare sa vorbească cu el. Uneori era de acord cu ceea ce cereau, dar mai târziu reintroducea scenele pe care ei le înlăturase. Filmul a fost întotdeauna ceea ce era important“. – Krystyna Janda, interviu cu TVN24
Andrzej Wajda si actorul principal, Boguslaw Linda
Władysław Strzemiński (1893 – 1952) a fost unul din fondatorii grupului constructivist Blok, creator al teoriei Unismului și autorul celebrei “Teorii a Privirii” (“Teoria Widzenia[1]” in poloneză, “The Theory of Seeing”), publicată postum de către foștii lui studenți:
“In procesul privirii, important nu este ceea ce ochiul captează mecanic, ci ceea ce omul este conștient de ceea ce vede”.
Władysław Strzemiński
In 1928, la Marea Baltica, cu sotia, artista Katarzyna Kobro
A pierdut o mâna și un picior in timpul primului război mondial, luptând in armata țaristă. A studiat arta la Moscova, a participat la mișcarea avangardista din Rusia Sovietica, revenind in Polonia in anul 1923.
“Persistenta Imaginii” este explicata in film de Strzemiński drept ceea ce rămâne pe retina dupa ce am privit o imagine:
http://dan-caragea.ro/blog/2014/02/24/persistenta-imaginii-negative/
Academia de arte din Łódź, care azi ii poarta numele:
https://www.asp.lodz.pl/
“Nu am crezut niciodată ca o sa apuc momentul când Polonia va redeveni o țara liberă. Am crezut ca o sa mor in acel sistem. A fost atât de surprinzător și așa de extraordinar ca am trăit sa văd libertatea.” – Wajda, interviu BBC
http://www.bbc.com/news/entertainment-arts-37603756
[1] http://culture.pl/en/work/theory-of-seeing-wladyslaw-strzeminski-critical-edition
